Luni 6 octombrie 2014, a avut loc la  Biblioteca Academiei Române, în sala „Th. Pallady” vernisajul expoziţiei Regele Carol I. 175 de ani de la naştere – 100 de ani de la moarte. Evenimentul a urmat sesiunii de comunicări ştiinţifice din Aula Academiei Române, sesiune având ca subiect  comemorarea Regelui Carol I. La eveniment au fost prezente Alteţa Sa Regală, Principele Radu, Alteţa Sa Regală Prinţul Nicolae, Primul Minsitru, Preşedintele Academiei Române, membri ai Academiei Române, reprezentanţi ai instituţiilor statului, ai Guvernului României, ai Corpului Diplomatic acreditat la Bucureşti, precum şi personalităţi ale vieţii publice.

Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei Române a făcut o selecţie de aproape 200 de fotografii, desene şi stampe, dintre cele cca. 300.000 de fotografii şi peste 100.000 de desene şi gravuri din colecţiile sale.

Expoziţia cuprinde portrete ale părinţilor şi familiei Principelui Carol I, fotografii din anii când viitorul rege era cadet prusac, din perioada când era Domn şi începând din 1881, când a devenit  primul  Rege al românilor, până la  imagini ai  ultimilor  ani de viaţă; fotografia lui Lonyai, succesorul lui Mandy, Regele Carol I pe catafalc: Doresc a fi îmbrăcat în uniforma de general, (mică ţinută cum am purtat-o în toate zilele) cu decoraţiile de război şi numai Steaua României şi Crucea de Hohenzollern, aşa cum scria în Testament, de asemenea două albume fotografice executate de Niculescu, cu plecarea cortegiului funerar de la Palatul Peleş, funeraliile din Bucureşti, Curtea de Argeş, unde a fost înmormântat.

Nu sunt în expunere clişeele diapozitiv, ale fotografului Stelian Petrescu, clişee preţioase, care redau cortegiul funebru al funeraliilor.

 Portretistica este completată cu fotografii şi desene ale celei care i-a stat alături, Regina Elisabeta, iar după moartea singurului lor copil, principesa Mărioara, cu  cel care va deveni Regele Ferdinand de România şi a ilustrei  sale soţii Regina Maria, ca şi fotografii ale copiilor şi numeroaselor rude princiare pe care cele două familii le-au avut.

Fotografiile sunt executate de fotografi renumiţi în epocă, care au făcut parte din anturajul Curţii regale, precum Carol Popp de Szathmari, Franz Duschek tatăl şi fiul, Franz Mandy, fotograful A. J. Halsky şi Brand, care au  surprins viaţa  princiară de la Sinaia, ca şi alţi fotografi străini, care au redat în instantaneele lor capete încoronate, precum atelierul fotografic Russel and Son,  fotograful care a surprins vizitele din Rusia, din iulie 1898, K.K. Bulla din Sankt Petersburg, etc.

Expoziţia ilustrează prin fotografii şi litografii activitatea din preajma războiului de Independenţă, prin care artişti cunoscuţi, fotograful Franz Duschek sau pictorul Emil Volkers, redau momente importante din marea încleştare, care este încununată cu Înălţarea  României ca regat sub numele de România şi încoronarea primilor regi ai Romîniei, Carol, I şi Regina Elisabeta.

Regina scriitoare şi poeta, Carmen Sylva, este prezentată  cu fotografii ale câtorva dintre lucrărilor sale, precum ilustrarea „Concertului în luncă” scris de Vasile Alecsandri, un apropiat al Reginei, alături de fotografii redând un concert în camera de muzică de la Peleş, executat de protejatul reginei, George Enescu, celebrul violonist şi compozitor.

Importante sunt şi seria de fotografii ilustrând vizitele pe care le-au primit  sau le-au făcut cei doi Regele Carol I şi Regina Elisabeta, în corespondenţe diplomatice cu capete încoronate, principi, din Bulgaria, Serbia, Polonia, Rusia, Anglia, Germania şi Austro-Ungaria, până în Japonia.

Sunt emoţionante fotografiile reprezentând vizitele făcute de Carol I prin ţară, alături de artişti fotografi cunoscuţi precum Carol Popp de Szathmari, de pictorul maltez Amedeo Preziosi, vizite prin care Majestatea sa voia să-şi cunoască ţara şi poporul.

Emil Volkers îl redă într-un album cromolitografic foarte frumos ilustrat,  remarcând atmosfera entuziastă a călătoriei.

Multe dintre mărturiile acestor voiaje, Regele le păstrează în „CABINETUL SĂU DE CURIOZITĂŢI”, planşe care au circulat puţin şi sunt destul de rare.

Regele Carol I a reprezentat un mecena pentru ştiinţa şi cultura românească, el a încurajat activitatea multor oameni de ştiinţă şi de cultură, ale căror fotografii le vedem sub forma unor fotografii tip carte de visite, carte poştală sau albume, încărcând vitrinele expoziţiei. Aceste încurajări s-au materializat prin diferite daruri, care i-au fost oferite Regelui de  artişti străini sau de la întreprinderi, noi  şantiere ce vor împânzi ţara, vezi Albumul oferit de şantierul de la Galaţi;

Puteţi vedea pe panouri fotografii preţioase,  cu construcţia Ateneului Român,  de către arhitectul  Albert Galleron şi Leonida Spirescu, fotografie de Franz Duschek fiul,  a Palatului de Justiţie, a Băncii Naţionale, a Gării de Nord, pe locul ales de Carol I,  o imagine din albumul reprezentând Podul de la Cernavodă construit de Anghel Saligny, imagini redate în fotografie de fotograful Franz Duschek fiul,  fotografia Palatul Fundaţiei Universitare Carol I,  al Universităţii, de alfel primul sediu al Socieţăţii Academice, la lucrările de deschidere participând  Domnitorul Carol  I; toate acestea şi multe altele sunt  instituţii care vor reprezenta România modernă, ce se consolidează în aceşti ani ai domniei Regelui Carol I şi al urmaşilor săi.

Tot acum  vedem fotografiile lui Spirescu reprezentând şantierul ridicat de inginerul Nicolae Cerchez şi arhitectul  francez Paul Gauttereau, în 1882, pe locul Caselor Golescu, pentru viitorul Palat regal, în care în 1885, regele poate ţine audienţe,  imagini de la Palatul Cotroceni, reşedinţa de vară a Regelui, reconstruită în 1888 de arhitecţii Grigore Cerchez şi Paul Gauttereau, ca şi Palatul Peleş şi interioarele lui, în fotografii de Duschek fiul, palat  construit în perioada 1873-1914, după planurile arhitecţilor Johannes Schultz, Carol Beniş şi Karel Liman, inaugurat în 1883.

Cel mai multe dintre aceste fotografii  sunt trase după clişeele originale, în tehnici fotografice de mult dispărute, dar care şi-au dovedit trăinicia în timp, artiştii fotografi care le-au realizat au intrat în  istoria fotografiei româneşti.

Cele mai multe dintre ele au pe spate menţiunea Rezervat, adică interzis, poate şi de aceea am profitat de acest moment comemorativ pentru a le  scoate la lumină şi a le oferi atenţiei iubitorilor de istorie.

După cum vă spuneam acestea sunt doar câteva dintre bogăţiile pe care Biblioteca Academiei le posedă, cu referire la istoria familiei regale şi are onoarea să vi le prezinte în această expoziţie.

Galerie foto expoziţie