Bibliografia naţională retrospectivă a periodicelor, intitulată generic Publicaţiile periodice româneşti (ziare, gazete, reviste), lucrare de interes naţional, îşi are începutul în Planul bibliografic al culturii româneşti elaborat de Ioan Bianu. Criteriile fixate de Academia Română pentru această lucrare sunt: - criteriul limbii, - criteriul teritoriului statului român şi - criteriul etnic (al naţionalităţii). În paginile acestui mare repertoriu bibliografic sunt cuprinse toate publicaţiile în limba română sau în limbi străine apărute pe teritoriul statului român, precum şi cele în limba română editate în străinătate. Este o bibliografie descriptivă, în care sunt prezentate toate categoriile de periodice: literare, politice, comerciale, sociale, din domeniul ştiinţelor reale, medicinei ş.a. Structural, lucrarea este ordonată alfabetic după titluri şi cuprinde elemente bibliografice descriptive complete: titlul, subtitlul, localitatea (sediul redacţional), perioada apariţiei, frecvenţa (periodicitatea), formatul, preţul (abonamentul anual şi costul unui număr), aparatul redacţional (fondator, director, proprietar, redactor-şef, redactor responsabil, comitetul de redacţie şi colaboratori), tipografia sau editura. Primele două tomuri prezintă, selectiv, fragmente din articolele-program ale celor mai importante periodice.

Varianta on-line a bibliografiei Publicaţiile periodice româneşti (PPR: 1790–1930, tomurile I – IV) este accesibilă consultării prin intermediul aplicaţiei SIMBNR, proiect realizat de Biblioteca Academiei Române în colaborare cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI Bucureşti. Aplicaţia asigură accesul integrat la copiile digitale ale documentelor sub forma fişierelor imagine obţinute prin scanarea volumelor PPR. Aceasta va fi actualizată odată cu  publicarea următoarelor tomuri ale lucrării.

Pe pagina web, pentru primele patru tomuri ale bibliografiei retrospective, sunt menţionate perioada descrisă şi titlurile ordonate alfabetic, iar la rubrica prezentare sunt reproduse introducerea şi o scurtă notă explicativă aferentă fiecărui volum. De asemenea, pentru îmbunătăţirea informaţiilor existente, au fost alcătuiţi indici de localităţi care nu existau în varianta tipărită a primelor trei tomuri din această serie.

Pentru a facilita identificarea rapidă a unei publicaţii, se pot face căutări după titlul publicaţiei, rezultatele afişând titlul depistat în volumele disponibile on-line.

Scurt istoric

Din această amplă lucrare serială, au fost publicate până în prezent 5 tomuri, elaborate de diverse grupuri de bibliografi care au lucrat în cadrul colectivului Bibliografie periodice:

În 1905, bibliografia periodicelor a fost încredinţată cărturarilor Nerva Hodoş şi Al. Sadi Ionescu, care urmau să alcătuiască metoda de lucru, completă şi succintă totodată, ce presupunea muncă de migală şi precizie implicând vaste cunoştinţe: limbi străine, istoria presei şi a culturii române, dublate de putere de sinteză. Calendarele, almanahurile şi publicaţiile cu caracter administrativ (rapoartele şi dările de seamă) au fost excluse din ansamblul publicaţiilor periodice descrise în această lucrare.

Tomul I intitulat Publicaţiunile periodice româneşti (ziare, gazete, reviste) cuprinde descrierea bibliografică a periodicelor apărute pe teritoriul românesc în perioada 1820–1906 şi a fost tipărit în anul 1913 la Librăriile Socec & Co. şi C. Sfetea. Acesta conţine 3913 de descrieri principale ce reproduc elementele bibliografice esenţiale din primul număr al fiecărui periodic (sau primul număr văzut), urmate în subsolul fişei de toate schimbările survenite de-a lungul apariţiei unei publicaţii, precum şi titluri de periodice notate cu asterisc, care lipsesc din fondul de periodice al Bibliotecii Academiei Române, despre a căror existenţă aveam indicii sigure preluate din alte surse bibliografice. Între copertele acestui volum, se găsesc descrierile bibliografice ale ziarelor, gazetelor şi revistelor apărute pe teritoriul românesc începând cu primul periodic, Chrestomaticul românesc, tipărit în 1820 la Cernăuţi de către Theodor Racoce, până la ultimele ziare şi reviste ieşite de sub tipar în anul 1906.
           

Din motive obiective, istorice, politice, dar şi din cauza lipsei de personal calificat, elaborarea tomului următor nu a mai fost continuată. În 1956, la insistenţele Consiliului ştiinţific al bibliotecii, Prezidiul Academiei Române a hotărât să se reia elaborarea marilor repertorii de bibliografie, după o întrerupere de peste 40 de ani.

În tomul al II-lea al Bibliografiei retrospective a periodicelor au fost descrise ziarele şi revistele din perioada 1907–1918, acesta fiind însoţit de un Supliment: 1790–1906(cu 423 de titluri noi şi completări) care a devansat data apariţiei primului periodic pe teritoriul românesc la anul 1790, prin descoperirea la Biblioteca Naţională din Moscova a gazetei Courrier de Moldavie, ieşită de sub teasc la Iaşi în respectivul an. În plus, s-a introdus un paragraf de legătură cu tomul anterior, în care cercetătorul era informat dacă publicaţia avea continuitate în apariţie sau reapărea. În acest volum sunt descrise 2758 de publicaţii, fiind elaborat de un colectiv de trei bibliografi: George Baiculescu, Georgeta Răduică şi Neonila Onofrei, şi tipărit la Editura Academiei Române în anul 1969.

Bibliografia naţională retrospectivă a periodicelor a continuat cu tomul al III-lea (1919–1924), editat în 1987, întocmit de cinci bibliografi: Ileana Stanca Desa, Dulciu Morărescu, Ioana Patriche, Adriana Raliade şi Iliana Sulică, în acesta fiind descrise 3398 de publicaţii. Începând cu acest volum s-a adăugat criteriul patronajului, incluzând periodicele apărute în limbi străine, în alte ţări, sub auspiciile instituţiilor româneşti sau patronate de acestea. De asemenea, au început să fie descrise toate publicaţiile minorităţilor existente pe teritoriul statului român după Marea Unire (în limbile maghiară, germană, ebraică, rusă, ucraineană, armeană, albaneză, greacă şi turcă). Se poate menţiona că cenzura comunistă a exclus din acest repertoriu naţional unele publicaţii apărute în Basarabia, Bucovina, Banatul sârbesc şi Cadrilater.

Începând cu tomul al III-lea, în zona notelor, la rubrica texte, sunt menţionaţi scriitorii mai importanţi români sau străini care semnau articole sau ale căror texte erau reproduse în anumite publicaţii, iar la rubrica reproduceri se regăsesc nume ale artiştilor plastici, în cazul în care periodicul cuprindea imagini ale lucrărilor pictorilor, sculptorilor sau desenatorilor renumiţi.

În anul 2003, a fost imprimat tomul al IV-lea (1925–1930), alcătuit de un grup de şase bibliografi: Ileana Stanca Desa, Dulciu Morărescu, Ioana Patriche, Cornelia Luminiţa Radu, Adriana Raliade şi Iliana Sulică, în care sunt descrise 3918 de periodice. Pentru toate cele 4 tomuri editate s-a respectat aceeaşi metodă de lucru, astfel încât volumele formează o lucrare unitară. S-au inserat unele adăugiri pentru completarea informaţiilor: de exemplu, în fişa de bază, s-a trecut data până la care continuă să apară publicaţia studiată. Echipa editorială (fondator, director, redactor-şef, redactori şi colaboratori) rămâne un element urmărit cu multă consecvenţă, pentru că în presă puteau fi întâlnite nume importante din domeniul literar şi ştiinţific. În zona notelor, continuă să fie menţionaţi scriitorii, desenatorii şi caricaturiştii ale căror lucrări erau reproduse în publicaţia studiată.

Pentru a îmbogăţi informaţia adusă de o lucrare bibliografică de interes national, începând cu tomul al IV-lea se alcătuiesc indici:1. - indice de nume, în care se regăsesc numele persoanelor cu funcţii redacţionale care au contribuit la apariţia şi existenţa periodicului (fondatori, proprietari, directori, redactori-şef, redactori, editori, membri în comitetul de redacţie şi colaboratori) şi 2. - indice de localităţi,în care figureazătoate localităţile din România sau din străinătate în care s-au tipărit periodicele descrise.

Pentru a îmbunătăţi intervalul de timp în care informaţiile furnizate de bibliografia retrospectivă a periodicelor să ajungă la utilizatori, în anul 2004 s-a hotărât structurarea următoarelor tomuri din această serie în două sau trei părţi, pe grupuri de litere.

Tomul V (1931-1935), elaborat de bibliografii: Ileana Stanca Desa, Cornelia Luminita Radu, Iliana Sulică, Elena Ioana Mălusanu, a fost structurat în trei părti tipărite astfel: partea 1 (literele A-C) în anul 2009, partea a 2-a (literele D-L) în 2012, şi partea a 3-a (literele M-Z) în anul 2017. Primele două părţi, însumând 2744 descrieri bibliografice s-au elaborat numai pe baza fondului de periodice existent în Biblioteca Academiei Române; partea a 3-a (literele M-Z şi completări cu literele A-L), la alcătuirea căreia a participat şi Maria Buturugă pe lângă autorii menţionaţi anterior, cuprinde 2550 descrieri bibliografice fiind imprimată în anul 2017.

Spre deosebire de primele două părţi ale acestui tom, cea de-a treia cuprinde şi descrierile publicaţiilor care lipsesc din fondul de profil al Bibliotecii Academiei Române (titluri din cadrul întregului alfabet), cercetate în alte biblioteci, sau identificate în alte surse bibliografice. Rezumând, în cele trei părţi tomului V au fost descrise 4936 de publicaţii, la care se adaugă 267 de descrieri a unor titluri inedite din capitolul "Completări cu literele A-L", însumând 5203 descrieri, cu un excedent de 1285 titluri faţă de tomul precedent.

Pentru a furniza cât mai multe informaţii cercetătorilor interesaţi de presa românească din prima jumătate a secolului XX, începând cu tomul V, pe lângă indicii de nume şi de localităti se alcătuieşte şi un indice de tipografii care ilustrează sugestiv multitudinea tipografiilor (peste 750) active pe teritoriul României.

Tomul V (1931-1935) partea a 3-a, din seria Publicaţiile periodice româneşti, a fost distinsă cu Premiul B. P. Hasdeu al Secţiei de filologie şi literatură a Academiei Române pe anul 2017.

Bibliografia retrospectivă a periodicelor continuă cu elaborarea a încă două volume structurate în câte două părţi (literele A-L, respectiv literele M-Z) pentru perioadele 1936-1944, respectiv 1945-1952. După anul 1952, repertoriul bibliografic al periodicelor a fost alcătuit iniţial de către Camera Cărţii şi continuat apoi de Biblioteca Centrală de Stat, actuala Bibliotecă Naţională a României.