Manuscrisele lui Emil Cioran la Biblioteca Academiei Române

Când omul de afaceri George Brăiloiu a anunţat că va dona Bibliotecii Academiei Române manuscrisele lui Emil Cioran pe care le cumpărase, la Paris,  prin licitaţie a motivat: „Am considerat că Academia Română, care are menirea de a păstra şi cultiva limba română este instituţia care trebuie să aibă grijă de manuscrisele lui Cioran cumpărate de mine”.  S-au făcut toate demersurile necesare şi manuscrisele au ajuns, printr-un transport special, direct la Biblioteca Academiei Române. Cu acest prilej, a avut loc o conferinţă de presă deschisă de acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române care a subliniat valoarea acestui moment. Acad. Eugen Simion, preşedintele Secţiei de Filologie şi Literatură, a anunţat că este vorba de 121 de dosare, cu peste 130 de piese,  documente şi manuscrise cele mai multe din tinereţea gânditorului. O bună parte dintre manuscrise sunt în Franţa şi, foarte probabil,  statul francez le va achiziţiona.  Cum se ştie,  mai există un lot de documente descoperite de femeia de serviciu, care le-a şi câştigat printr-un proces. Aceste manuscrise vor fi puse  la licitaţie şi suma de pornire va fi de un milion două sute de euro. În acest sens, acad. Florin Filip, directorul Bibliotecii Academiei Române,  a propus o subscripţie publică pentru ca şi aceste  manuscrise cioraniene să ajungă în ţară. O propunere care sperăm că va avea un ecou favorabil între admiratorii gândirii cioraniene.

În fapt, George Brăiloiu a reluat, cum a afirmat Gabriela Dumitrescu, şefa Secţiei de Manuscrise - Carte rară, o tradiţie ce părea uitată de istorie şi reluată, sperăm de bun augur, chiar la  centenarul naşterii lui Emil Cioran. Concret, între manuscrisele primite am reţinut  articole şi eseuri (în parte sau în întregime): „Tragicul cotidian”, „Adolescenţa”, „Jansenismul”, „Despre protestantism”, „Pamflet şi pamfletari”, „Concepţia tragică a existenţei”. Se mai află manuscrisele cărţilor „Cartea amăgirilor” (publicată la Bucureşti în 1936 şi în 1992 la Ed. Gallimard), „Lacrimi şi sfinţi”, pagini din „Schimbarea la faţă a României” şi „Îndreptar ul pătimaş”, lucrare încă nepublicată. Mai sunt diploma de absolvire a Facultăţii de litere şi Filosofie, note de lectură şi corespondenţă, cea mai mare parte cu părinţii.  Acad. Florin Filip, directorul general al Bibliotecii Academiei Române, a promis că, în cel mult, trei luni, va exista o versiune online a acestor manuscrise,   Acad. Eugen Simion a propus şi publicarea unei ediţii facsimilate a acestor manuscrise, aşa cum s-a făcut şi cu manuscrisele eminesciene.
Cu acest prilej a fost organizată şi o expoziţie cu documente şi manuscrise ale lui Em. Cioran.