„Noaptea porţilor deschise“
2000 de vizitatori ne-au trecut pragul
cu prilejul aniversării a 145 de ani de existenţă ai
Bibliotecii Academiei Române

 

Mesajele scrise de vizitatori în Cartea de impresii stau mărturie că evenimentul s-a bucurat de interes şi aprecieri.
Mulţumim tuturor oaspeţilor noştri!

 

 

„Un eveniment cu totul spectaculos. Mă bucur pentru că astăzi am simţit la unison cu atâţia oameni extraordinari un sentiment înălţător – apartenenţa la cultură.“

„O experienţă care cu siguranţă îmbogăţeşte sufletul.“

 _________________________________________________________________________________

 

Dezbaterea I: „Cartea prin vremi“
Prof. dr. Mircea Anghelescu, Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere - Misiunea iniţială şi actuală a Bibliotecii Academiei Române, patrimoniul şi rolul donatorilor
Andrei Oişteanu, Institutul de Istoria Religiilor - O istorie a bibliocidului
Măriuca Stanciu Biblioteca Academiei Române - A existat o politică de selecţie a fondurilor secrete?
Stanca Desa, Biblioteca Academiei Române - Relatări din perioada patrimoniului prohibit

Discuţia s-a purtat în jurul temei patrimoniului naţional şi universal de carte şi a destinului dramatic al cărţii în istorie, evocând, pe de o parte, responsabilitatea patriotică a marilor cărturari ai României, care şi-au donat la Biblioteca Academiei arhivele şi colecţiile personale şi acuzând, pe de altă parte, actele de iresponsabilitate culturală care au condus la distrugerea bibliotecilor. Invitaţii serii au recompus traseul sinuos al cărţii, pornind de la o abordare generală, dincolo de graniţele Europei, pentru a focaliza asupra câtorva contexte dramatice în care a funcţionat cartea în timpul regimului comunist din România.
S-a făcut referire concretă la situaţia din Biblioteca Academiei în perioada anilor 1950-1989.

_________________________________________________________________________________

 

Dezbaterea a II-a: „Cărţile arestate. Autori încarceraţi“
Dan C. Mihăilescu, critic literar
George Ardeleanu, Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere
Clara Mareş, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc
Ioan Stanomir, Universitatea Bucureşti, Facultatea de Ştiinţe Politice

Dezbaterea a readus în atenţia publicului câteva contexte în care a funcţionat cartea în timpul regimului comunist. Plecând chiar de la un text existent în depozitul secret al Bibliotecii Academiei („Lettre a un ami lointain“ de Emil Cioran, publicat în 1957 în Nouvelle Revue Francaise), text a cărui lectură a declanşat, alături de alte câteva, un proces politic, Procesul Noica-Pillat, în care au fost inculpaţi 23 de intelectuali de prestigiu, dezabaterea s-a centrat pe câteva cazuri asemănătoare: celelalte texte care au dus la procesul amintit, dar şi texte care au declanşat alte procese politice. A fost de asemenea analizat cazul unor texte care nu doar au fost cenzurate, ci confiscate de Securitate, iar autorii lor anchetaţi: N. Steinhardt, Dinu Pillat, Constantin Noica, I.D. Sârbu, Belu Zilber ş.a.

_________________________________________________________________________________

 

Dezbaterea a III-a: „Manuscrisul medieval: traiectorie, autoritate, receptare“
Andrei Găitănaru, Asociaţia Medievalia
Cătălin Buciumeanu, Centrul de Studii Medievale, Universitatea Bucureşti
Ovidiu Olar, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“

„Manuscrisele medievale nu au cumințenia și așezarea cărților. Mai toate sunt copiii unor experimente distincte, roadele unor școli de gândire ale căror poteci bifurcate au dus până la noi... Într-un manuscris se pot întâlni cinci mâini: copistul, compilatorul, comentatorul și, în cele din urmă, autorul. Manuscrisele care au ajuns până la noi sunt semnele predilecte ale tradiției, adică ale acelui sens care se transmite întordeauna pe mai multe voci. Întâlnirea cu o astfel de formă textuală echivalează cu o integrare. De-o dată, cititorul este şi el receptacolul în interiorul tradiției.“ 

_____________________________________________________________________________________________________________

 

Dezbaterea a IV-a: „Culture Forward: cultura întâlneşte tehnologia“
Organizatori:
Paul Balogh, ReadForward
Cristian Dinu, ReadForward

Samsung România, Orange şi ReadForward au prezentat la Biblioteca Academiei Române 5 demonstraţii IT de ultimă generaţie dedicate explorării tabletelor şi smartphone-urilor ca medii de consum cultural.
Demonstraţiile au ilustrat experienţe IT de nişă, la graniţa dintre cultură şi tehnologia on-line, pornind de la întrebarea din ce în ce mai frecventă: cum arată cultura – cărţi, filme, muzică, festivaluri, arte creative etc. – în lumea digitală dominată de tehnică? Ascensiunea procesului tehnologic a fost pusă în relaţie cu mediul artistic pentru a a afla dacă tehnica reprezintă sfârşitul sau şansa unei noi vieţi pentru domeniile creative. 

_____________________________________________________________________________________________________________

 

Valorificarea patrimoniului Bibliotecii Academiei Române prin proiecte
naţionale şi europene
- Gabriela Dumitrescu: Manuscrisele Eminescu. Ediţie facsimilată
- Cătălina Macovei: "Europeana libraries". Biblioteca digitală
- Luminiţa Kövari: Proiectul "Studite". Legătura bizantină. Studiu şi creaţie
- Delia Bălăican: Proiectul LLP-LDV/PLM/2011/RO/236 - "Creşterea
calităţii serviciilor de bibliotecă specializate în relaţia cu
publicul tânăr"
- Măriuca Stanciu: Proiectul de scanare a presei interbelice românesti, prezentat de Cristina Popescu

_________________________________________________________________________________

Muzică, teatru, cărtile călătoare, tipar manual